luni, 7 noiembrie 2011

 Nimeni nu vrea ca persoana care i-a ranit sa vada cat de tare i-a ranit.Deaia ai primit tratamentul ala si probabil tot din aceeasi cauza primesc si eu tratamentul pe care il primesc.
  Mi-as dori sa te pot ''citi''.Dar atunci,totul ar fi simplu..nu?Pe cat de tare mi-au placut mereu lucrurile complicate,atat de tare tanjesc acum dupa simplitatea diminetilor in care leneveam in pat..si opream ceasul,hotarati fiind ca nu ne ducem la scoala.Opream ceasul,opream lumea-n loc.Era loc doar pentru noi doi,ne ramasese lumea mica.
  Nu stiu sa renunt,stii asta,nu?Nu stiu sa las totul in urma si s-o iau din loc.Si nu pentru ca mi-e prea frica de ce as gasi pe drum,ci pentru ca drumul fara tine n-ar fi la fel.Au crescut copii care se plimbau de mana cat era ziua de lunga,fara grija zilei de maine..Avem responsabilitati,griji.Da nu ne mai avem unul pe celalalt.Si asta doare.
  Maine...mi-e frica.Nu stiu daca pentru tine ziua de maine mai inseamna ceva,daca o sa-ti aduci aminte macar.Si..daca o discutie face-to-face ar mai avea vr-un rost.Daca pana acum asteptam ziua de maine,doar ca sa duc pana la capat ce mi-am propus,acum sunt ingrozita.Si stiu ca daca plec la drum asteptandu-ma sa pierd,n-am cum sa castig.Dar cu noi,nu mai e de mult simplu...Daca ai da doar un semn..un mesaj..